Şi cadrele didactice au nevoie de o formare de calitate!
Comisia propune îmbunătăţirea calităţii formării cadrelor didactice în Uniunea Europeană
Astăzi Comisia Europeană a prezentat propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii formării cadrelor didactice în UE. Un nivel ridicat de predare constituie o condiţie preliminară pentru a asigura un sistem de educaţie şi de formare de înaltă calitate, care reprezintă, la rândul său, un factor hotărâtor puternic pentru competitivitatea Europei pe termen lung, precum şi pentru capacitatea acesteia de a crea mai multe locuri de muncă şi de a genera creştere. În cazul în care sunt adoptate de statele membre, propunerile asupra cărora s-a convenit astăzi vor garanta că UE deţine o forţă de muncă cu un nivel ridicat de pregătire necesară pentru a face faţă presiunii secolului XXI.
Ján Figel’, comisarul european pentru educaţie, formare, tineret şi cultură, a declarat:
„Un nivel mai bun de predare şi de învăţare este deosebit de important pentru
competitivitatea UE pe termen lung, întrucât o forţă de muncă cu o înaltă pregătire
este o forţă de muncă mai eficientă. Consider că este necesar să asigurăm faptul că
UE dispune de cadre didactice de o înaltă calitate dacă vrem ca reformele în domeniul educaţiei din statele membre să fie o reuşită. Cu toate acestea, după cum
studiile o indică, la nivelul UE există evoluţii îngrijorătoare, majoritatea statelor
membre raportând deficienţe în ceea ce priveşte competenţele profesorilor şi probleme în a actualiza aceste competenţe. În comunicarea de astăzi, în limita competenţelor sale, Comisia îndeamnă statele membre să abordeze aceste probleme, propunând o serie de orientări comune şi de principii de acţiune”.
În vederea pregătirii elevilor pentru societatea UE din ce în ce mai mult bazată pe
cunoaştere, cadrelor didactice li se solicită să dezvolte elevilor o nouă serie de
abilităţi, ceea ce necesită adesea noi metode de predare. În plus, există o cerere
crescândă pentru profesori de a preda în clase care au elevi de culturi şi limbi
materne diverse, cu niveluri diferite de competenţe şi de nevoi speciale.
Totuşi, numeroase cadre didactice afirmă că nu sunt obişnuite cu folosirea noilor tehnologii în sălile de clasă. Pe lângă acestea, analiza realizată de Comisia Europeană arată că adesea sistemele actuale de instruire şi formare pentru
cadrele didactice din statele membre nu reuşesc să ofere cadrelor didactice formarea necesară. De fapt, în unele state membre, există un nivel scăzut de coordonare sistematică între diversele elemente ale procesului de formare a profesorilor. Acest lucru duce la lipsa de coerenţă şi de continuitate, în special între formarea profesională iniţială a cadrelor didactice şi perioada ulterioară de integrare la serviciu, precum şi între instruirea la locul de muncă şi dezvoltarea profesională.În plus, analiza Comisiei indică un nivel redus al investiţiilor în instruirea şi dezvoltarea continue a cadrelor didactice. De exemplu:
• instruirea la locul de muncă este obligatorie în numai 11 state membre;
• în cazul în care există instruire la locul de muncă, în general aceasta însumează mai puţin de 20 de ore pe an şi nu reprezintă niciodată mai mult de cinci zile anual;
• numai o jumătate din ţările din Europa oferă cadrelor didactice noi o formă sistematică de asistenţă (şi anume cursuri de integrare la locul de muncă,instruire, consiliere) în primii ani de activitate profesorală.
Comisia Europeană conlucrează strâns cu statele membre la îmbunătăţirea calităţii
formării cadrelor didactice în UE, ca parte dintr-un proces global de cooperare
politică în domeniul educaţiei şi instruirii care să încurajeze şi să sprijine reformele naţionale. Această cooperare a condus la comunicarea actuală a Comisiei care defineşte un cadru comun pentru politicile destinate să îmbunătăţească calitatea
formării cadrelor didactice. De asemenea, acest document răspunde la o solicitare
formulată în 2004 în Raportul comun al Consiliului şi al Comisiei privind progresul
înregistrat în îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona în domeniile educaţiei şi
instruirii, şi anume dezvoltarea unei serii de principii comune la nivel european
pentru îmbunătăţirea competenţelor şi calificărilor cadrelor didactice şi instructorilor.
Comunicarea propune statelor membre anumite orientări generale pentru dezvoltarea de politici şi practici. Printre acestea se numără:
• asigurarea accesului tuturor cadrelor didactice la cunoştinţele,
comportamentele şi competenţele pedagogice pe care aceştia le solicită pentru
a fi eficienţi;
• asigurarea coordonării, coerenţei şi resurselor adecvate pentru formarea şi
dezvoltarea profesională a cadrelor didactice;
• promovarea unei culturi a practicii reflexive şi a cercetării în rândul cadrelor
didactice;
• promovarea statutului şi recunoaşterii profesiei de cadru didactic; precum şi
• sprijinirea profesionalizării învăţământului.
Trimitere din text: Austria, Belgia, Germania, Estonia, Finlanda, Ungaria, Lituania, Letonia, România,
Malta, Regatul Unit.
miercuri, 8 august 2007
miercuri, 1 august 2007
Call for teachers
For the school year 2007-2008, European Schoolnet will run a school competition on behalf of the Museum of Europe. The competition name is “50 Years Together in Diversity” and is intended to enhance and support European citizenship education in schools, in the year when the European Union celebrates its 50th anniversary.
The competition is designed for students from 14 to 18 (20) years of age, which are based in the 27 EU Member States. The participants are expected to submit entries which will consist of two parts:
- an essay, in either EN, FR or DE, answering a question
- a visual composition (multimedia format, in the students’ mother tongue).
The participating students must be organised in teams of 10 to 20 members and led by two coordinating teachers. One winning team and its coordinating teachers from each of the 27 countries will be invited to Brussels to visit the Museum of Europe in March 2008.
European Schoolnet would like to set up group of 27 teachers to cover the 27 Member States of the European Union. Therefore we invite teachers to apply to become members of this group. The potential candidates should ideally meet the following criteria:
- teach in a EU Member State (in a lower or upper secondary school, since the competition
- audience are students 14 to 18 (20) years of age)
- be able to communicate in English (working language)
- have basic skills to browse and use the Web
- have experience in European projects.
The project is expected to start in September 2007 and come to an end in June 2008.
The selected teachers are expected to perform the following tasks:
- act as national disseminator of information about the project
- encourage schools from their countries to participate to the competition
- moderate the competition entries
- evaluate and deliver a short list of the best 10 entries from their own country.
The selected teachers won’t be eligible to take part in the competition with their own classes, since they will be in charge of the evaluation activity of all the entries to the competition, from their countries.
All teachers interested to apply are invited to send their CVs to: http://us.f528.mail.yahoo.com/ym/Compose?To=Petru.Dumitru@eun.org
http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articlesdisplayArticle/articleID_8989/Succesul-individual-romanesc-in-Bruxelles-ul-european-(4).html
Deadline: 2 September 2007
miercuri, 18 iulie 2007
Ce este un Mediator scolar ce drepturi si ce obligatii are
ANEXA 2 la O.M.E.C.T. nr. 1539/19.07.2007
Normele de încadrare, activitate şi salarizare ale mediatorului şcolar
Capitolul I: Dispoziţii generale
Art. 1 Principala responsabilitate a mediatorului şcolar este de a sprijini participarea tuturor copiilor din comunitate la învăţământul general obligatoriu, încurajând implicarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii şi facilitând colaborarea dintre familie – comunitate - şcoală.
Art. 2 (1) Mediatorul şcolar este angajat de unitatea de învăţământ preuniversitar sau de către Centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de Resurse şi de Asistenţă Educaţională, înfiinţat conform Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării, nr. 5418/2005.
(2) Îndrumarea metodologică a activităţii mediatorului şcolar revine Centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de Resurse şi de Asistenţă Educaţională, iar coordonarea şi monitorizarea activităţii mediatorului revin conducerii unităţii/unităţilor de învăţământ preuniversitar în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) Mediatorul şcolar colaborează cu personalul unităţii de învăţământ preuniversitar, cu consiliul părinţilor sau cu alte structuri asociative ale părinţilor recunoscute de unitatea de învăţământ preuniversitar, cu autorităţile locale/judeţene, cu organizaţii nonguvernamentale şi cu ceilalţi parteneri ai unităţii de învăţământ preuniversitar care au ca scop creşterea gradului de participare la educaţie şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor educaţionale.
Art. 3 Mediatorul şcolar îşi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ preuniversitar şi în comunităţile de care aparţin acestea, unităţi autoidentificate sau identificate pe baza criteriilor din Anexa 1. Angajarea mediatorului se face la solicitarea şcolii sau a comunităţii, la propunerea inspectoratelor şcolare judeţene/al Municipiului Bucureşti, a autorităţilor publice locale/judeţene, a organizaţiilor guvernamentale şi non-guvernamentale sau la solicitarea părinţilor elevilor din unitatea şcolară respectivă.
Capitolul II. Selecţia, încadrarea, normarea şi salarizarea personalului
Art. 4 (1)Mediatorul şcolar poate fi:
a) absolvent de liceu, filieră vocaţională – specializare mediator şcolar sau absolvent al oricărui alt profil , urmat de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
b) absolvent al învăţământului obligatoriu cu durata de cel puţin 8 clase, urmat de parcurgerea cursurilor de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscute de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, şi în curs de completare a studiilor liceale.
(2) Pe postul de mediator şcolar, se recomandă angajarea unei persoane care cunoaşte limba şi cultura comunităţii locale pentru care sunt necesare serviciile de mediere şcolară.
(3) Într-o primă etapă, unităţile angajatoare vor avea în vedere, pentru ocuparea posturilor de mediator şcolar, persoane care au urmat cursurile organizate în cadrul programelor PHARE Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate şi care au mai lucrat ca mediatori.
5
Art. 5 Identificarea mediatorului şcolar este responsabilitatea comună a consiliului de administraţie al şcolii şi a comitetului reprezentativ al părinţilor sau a altei forme de asociere a părinţilor, recunoscută de şcoală.
Art. 6 Angajarea mediatorului şcolar se face, după caz, de către Centrul Judeţean/al municipiului Bucureşti de Resurse şi de Asistenţă Educaţională sau de către unitatea de învăţământ preuniversitar, urmare a paşilor descrişi la Art. 2 şi 3 din Anexa 1.
Art. 7 Nivelul de salarizare a mediatorului şcolar este cel prevăzut pentru categoria personal didactic auxiliar, poziţiile: 279, 280 şi 281.
Art. 8 Organizaţii nonguvernamentale sau grupuri de iniţiativă locale pot angaja mediatori şcolari, cărora le asigură costurile salariale, pentru şcoli cuprinse/partenere in diferite proiecte educaţionale, dacă desfăşurarea activităţii mediatorului şcolar în şcoală este agreată de comunitate şi de şcoală şi în urma acordului Inspectoratului Şcolar Judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Capitolul III. Responsabilităţile şi atribuţiile mediatorilor şcolari
Art. 9 Atribuţiile mediatorului şcolar:
1. Facilitează dialogul şcoală – familie – comunitate.
2. Contribuie la menţinerea şi dezvoltarea încrederii şi a respectului faţă de şcoală în comunitate şi a respectului şcolii faţă de comunitate.
3. Monitorizează copiii de vârstă preşcolară din comunitate care nu sunt înscrişi la grădiniţă şi sprijină familia/susţinătorii legali ai copilului în demersurile necesare pentru înscrierea acestora în învăţământul preşcolar.
4. Monitorizează copiii de vârstă şcolară, din circumscripţia şcolară, care nu au fost înscrişi niciodată la şcoală, propunând conducerii şcolii soluţii optime pentru recuperarea lor şi facilitând accesul acestora la programele alternative de învăţământ (înscrierea în învăţământul de masă la cursuri de zi sau la cursuri cu frecvenţă redusă, includerea în programul A doua şansă etc.);
5. Sprijină organizarea de programe suport pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare (programe de recuperare, programe de intervenţie personalizată, programe tip „Şcoala de după şcoală” etc.).
6. Colectează datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului la educaţie şi menţinerea copiilor în sistemul educaţional obligatoriu.
7. Consemnează cu acurateţe şi obiectivitate problemele educaţionale sau de altă natură care au efect asupra participării la educaţie a copiilor din comunitate, informând familiile despre rolul şcolii şi despre prevederile legale referitoare la participarea copiilor la educaţie.
8. Asigură actualizarea bazei de date despre copiii aflaţi în pericol de abandon şcolar, monitorizează situaţia şcolară şi activitatea extraşcolară a acestora, încurajând participarea lor la educaţie.
9. Transmite şcolii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluţiilor optime pentru asigurarea accesului egal la educaţie al copiilor.
10. Contribuie la deschiderea şcolii către comunitate şi la promovarea caracteristicilor etnoculturale în mediul şcolar, prin implicarea în organizarea de activităţi cu părinţii/alţi membri ai comunităţii, organizarea de activităţi cu dimensiune multiculturală, organizare de activităţi extracurriculare etc.
11. Monitorizează şi încurajează prezenţa elevilor la orele din cadrul programelor alternative, suplimentare/de sprijin.
6
12. Sprijină elaborarea planului de desegregare şcolară şi implementarea acestuia, prin colaborare cu conducerea şcolii.
13. Informează autorităţile responsabile despre eventualele încălcări ale drepturilor copilului şi sprijină demersurile acestora pentru soluţionarea situaţiilor respective.
Art. 10 Atribuţiile prevăzute la art. 9 pot fi detaliate şi completate prin fişa postului.
Art. 11 (i)Evaluarea anuală a mediatorului şcolar se face de către instituţia angajatoare.
(ii) În cazul în care mediatorul este angajat de către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională/Centrul de resurse şi Asistenţă Educaţională al municipiului Bucureşti, evaluarea se face pe baza rapoartelor de monitorizare elaborate de unitatea/unităţile în care mediatorul şcolar şi-a desfăşurat activitatea.
(iii) Evaluarea se va face pe baza raportului directorului unităţii şcolare, care trebuie să cuprindă:
- tipuri de activităţi organizate sau la care a luat parte mediatorul şcolar (întâlniri cu părinţii, realizarea recensământului copiilor etc.);
- impactul activităţii desfăşurate asupra comunităţii;
- gradul de satisfacţie a unităţii şcolare, a părinţilor, elevilor, comunităţii.
Normele de încadrare, activitate şi salarizare ale mediatorului şcolar
Capitolul I: Dispoziţii generale
Art. 1 Principala responsabilitate a mediatorului şcolar este de a sprijini participarea tuturor copiilor din comunitate la învăţământul general obligatoriu, încurajând implicarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii şi facilitând colaborarea dintre familie – comunitate - şcoală.
Art. 2 (1) Mediatorul şcolar este angajat de unitatea de învăţământ preuniversitar sau de către Centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de Resurse şi de Asistenţă Educaţională, înfiinţat conform Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării, nr. 5418/2005.
(2) Îndrumarea metodologică a activităţii mediatorului şcolar revine Centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de Resurse şi de Asistenţă Educaţională, iar coordonarea şi monitorizarea activităţii mediatorului revin conducerii unităţii/unităţilor de învăţământ preuniversitar în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) Mediatorul şcolar colaborează cu personalul unităţii de învăţământ preuniversitar, cu consiliul părinţilor sau cu alte structuri asociative ale părinţilor recunoscute de unitatea de învăţământ preuniversitar, cu autorităţile locale/judeţene, cu organizaţii nonguvernamentale şi cu ceilalţi parteneri ai unităţii de învăţământ preuniversitar care au ca scop creşterea gradului de participare la educaţie şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor educaţionale.
Art. 3 Mediatorul şcolar îşi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ preuniversitar şi în comunităţile de care aparţin acestea, unităţi autoidentificate sau identificate pe baza criteriilor din Anexa 1. Angajarea mediatorului se face la solicitarea şcolii sau a comunităţii, la propunerea inspectoratelor şcolare judeţene/al Municipiului Bucureşti, a autorităţilor publice locale/judeţene, a organizaţiilor guvernamentale şi non-guvernamentale sau la solicitarea părinţilor elevilor din unitatea şcolară respectivă.
Capitolul II. Selecţia, încadrarea, normarea şi salarizarea personalului
Art. 4 (1)Mediatorul şcolar poate fi:
a) absolvent de liceu, filieră vocaţională – specializare mediator şcolar sau absolvent al oricărui alt profil , urmat de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
b) absolvent al învăţământului obligatoriu cu durata de cel puţin 8 clase, urmat de parcurgerea cursurilor de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscute de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, şi în curs de completare a studiilor liceale.
(2) Pe postul de mediator şcolar, se recomandă angajarea unei persoane care cunoaşte limba şi cultura comunităţii locale pentru care sunt necesare serviciile de mediere şcolară.
(3) Într-o primă etapă, unităţile angajatoare vor avea în vedere, pentru ocuparea posturilor de mediator şcolar, persoane care au urmat cursurile organizate în cadrul programelor PHARE Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate şi care au mai lucrat ca mediatori.
5
Art. 5 Identificarea mediatorului şcolar este responsabilitatea comună a consiliului de administraţie al şcolii şi a comitetului reprezentativ al părinţilor sau a altei forme de asociere a părinţilor, recunoscută de şcoală.
Art. 6 Angajarea mediatorului şcolar se face, după caz, de către Centrul Judeţean/al municipiului Bucureşti de Resurse şi de Asistenţă Educaţională sau de către unitatea de învăţământ preuniversitar, urmare a paşilor descrişi la Art. 2 şi 3 din Anexa 1.
Art. 7 Nivelul de salarizare a mediatorului şcolar este cel prevăzut pentru categoria personal didactic auxiliar, poziţiile: 279, 280 şi 281.
Art. 8 Organizaţii nonguvernamentale sau grupuri de iniţiativă locale pot angaja mediatori şcolari, cărora le asigură costurile salariale, pentru şcoli cuprinse/partenere in diferite proiecte educaţionale, dacă desfăşurarea activităţii mediatorului şcolar în şcoală este agreată de comunitate şi de şcoală şi în urma acordului Inspectoratului Şcolar Judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Capitolul III. Responsabilităţile şi atribuţiile mediatorilor şcolari
Art. 9 Atribuţiile mediatorului şcolar:
1. Facilitează dialogul şcoală – familie – comunitate.
2. Contribuie la menţinerea şi dezvoltarea încrederii şi a respectului faţă de şcoală în comunitate şi a respectului şcolii faţă de comunitate.
3. Monitorizează copiii de vârstă preşcolară din comunitate care nu sunt înscrişi la grădiniţă şi sprijină familia/susţinătorii legali ai copilului în demersurile necesare pentru înscrierea acestora în învăţământul preşcolar.
4. Monitorizează copiii de vârstă şcolară, din circumscripţia şcolară, care nu au fost înscrişi niciodată la şcoală, propunând conducerii şcolii soluţii optime pentru recuperarea lor şi facilitând accesul acestora la programele alternative de învăţământ (înscrierea în învăţământul de masă la cursuri de zi sau la cursuri cu frecvenţă redusă, includerea în programul A doua şansă etc.);
5. Sprijină organizarea de programe suport pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare (programe de recuperare, programe de intervenţie personalizată, programe tip „Şcoala de după şcoală” etc.).
6. Colectează datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului la educaţie şi menţinerea copiilor în sistemul educaţional obligatoriu.
7. Consemnează cu acurateţe şi obiectivitate problemele educaţionale sau de altă natură care au efect asupra participării la educaţie a copiilor din comunitate, informând familiile despre rolul şcolii şi despre prevederile legale referitoare la participarea copiilor la educaţie.
8. Asigură actualizarea bazei de date despre copiii aflaţi în pericol de abandon şcolar, monitorizează situaţia şcolară şi activitatea extraşcolară a acestora, încurajând participarea lor la educaţie.
9. Transmite şcolii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluţiilor optime pentru asigurarea accesului egal la educaţie al copiilor.
10. Contribuie la deschiderea şcolii către comunitate şi la promovarea caracteristicilor etnoculturale în mediul şcolar, prin implicarea în organizarea de activităţi cu părinţii/alţi membri ai comunităţii, organizarea de activităţi cu dimensiune multiculturală, organizare de activităţi extracurriculare etc.
11. Monitorizează şi încurajează prezenţa elevilor la orele din cadrul programelor alternative, suplimentare/de sprijin.
6
12. Sprijină elaborarea planului de desegregare şcolară şi implementarea acestuia, prin colaborare cu conducerea şcolii.
13. Informează autorităţile responsabile despre eventualele încălcări ale drepturilor copilului şi sprijină demersurile acestora pentru soluţionarea situaţiilor respective.
Art. 10 Atribuţiile prevăzute la art. 9 pot fi detaliate şi completate prin fişa postului.
Art. 11 (i)Evaluarea anuală a mediatorului şcolar se face de către instituţia angajatoare.
(ii) În cazul în care mediatorul este angajat de către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională/Centrul de resurse şi Asistenţă Educaţională al municipiului Bucureşti, evaluarea se face pe baza rapoartelor de monitorizare elaborate de unitatea/unităţile în care mediatorul şcolar şi-a desfăşurat activitatea.
(iii) Evaluarea se va face pe baza raportului directorului unităţii şcolare, care trebuie să cuprindă:
- tipuri de activităţi organizate sau la care a luat parte mediatorul şcolar (întâlniri cu părinţii, realizarea recensământului copiilor etc.);
- impactul activităţii desfăşurate asupra comunităţii;
- gradul de satisfacţie a unităţii şcolare, a părinţilor, elevilor, comunităţii.
joi, 12 iulie 2007
ACORD DE PARTENERIAT CU "ALIANŢA INTRE GENERATII"
Asociatia Voluntarii Normalisti va incheia in ianuarie 2008 pe o perioada de un an un acord de parteneriat cu "ALIANŢA INTRE GENERATII" din Falesti Republica Moldova.
Acest acord isi propune sa deruleze proiecte de colaborare transfrontaliera in conformitate cu profilul de activitate al celor doua Asociatii si in acord cu prevederile legislatiei Romaniei si UE in legatura cu aceste linii de finantare.
Get your own Slide Show!
Acest acord isi propune sa deruleze proiecte de colaborare transfrontaliera in conformitate cu profilul de activitate al celor doua Asociatii si in acord cu prevederile legislatiei Romaniei si UE in legatura cu aceste linii de finantare.
|
|
Get your own Slide Show!
LdV Partnership Projects
Introduction
A Leonardo da Vinci Partnership is a framework for small-scale cooperation activities between organisations working in the field of vocational education and training ("VET") which will be working on themes of mutual interest to the participating organisations. Projects can focus more on the active participation of trainees, while others will concentrate on the cooperation between teachers, trainers or VET-professionals. The cooperation may not only include VET schools or institutions but also enterprises, social partners or other VET stakeholders. They can cooperate at national, regional or local level, but also at sector level, such as within VET-fields or economic sectors.
Partnership projects will fill a gap in the existing Leonardo da Vinci actions, i.e. the pure mobility projects and the bigger transfer of innovation projects, as they allow for cooperation in VET beyond mobility activities without, however, demanding large scale cooperation involving big budgets as in the Transfer of Innovation. Partnerships could also be used to continue to cooperate on results achieved in a previous project or be a first step towards a mobility of transfer of innovation project.
Partnerships are an excellent way of enabling peer learning activities for the use of common tools as described in the Helsinki Communiqué, such as transparency, EQF, ECVET, quality assurance, excellence of skills, competences for key sectors.
Aims and Objectives – topics for co-operation
LdV Partnerships follow the objectives of the LdV programme as set out in Article 15.1 of the Programme Decision, which reflect the general political goals of VET policy at European level. This includes the objectives linked to the Copenhagen process and the Helsinki declaration. The main priorities for VET as they have been reviewed in the Helsinki Communiqué in December 2006 set an excellent framework for LdV partnerships:
Improving the attractiveness and quality of VET
Development and implementation of common tools for VET
Strengthening mutual learning
Taking all stakeholders on board.
The priorities for LdV-Partnerships in the draft call for proposals 2008-2010, such as presented to the Committee for its meeting on 12 June 2007, address the two following topics:
- cooperation between VET institutions, enterprises, and/or social partners
- cooperation between VET stakeholders at national, regional and local level or at sector level to ensure their active involvement in the implementation of the Copenhagen process, as foreseen in the Helsinki communiqué.
More specifically, LdV partnerships will be differentiated from the partnership actions in the Comenius and Grundtvig programme on the basis of the content of the activities, which have to be clearly VET related. A second particularity of LdV partnership will be the strive towards the opening towards other stakeholders than just VET schools, such as enterprises, social partners, regional, local or even national decision makers.
The following examples of topics which could be covered within a LdV partnership are based on the Helsinki communiqué reflecting present priority topics in common VET policy:
Development of guidance and advice on VET;
Opening VET to flexible pathways and create better conditions for transition to working life;
Reinforce or create closer links of VET with working life;
Promoting the recognition of non-formal and informal learning;
Responding to the needs of the labour market, particularly of SMEs, anticipation of skills needed in labour market;
Improve the qualification of teachers and trainers;
Support the implementation of Quality assurance in VET
Cooperate in the area of transparency of VET systems (i.e. ECVET, EQF, Europass…)
Support the development of national qualifications frameworks in relation to EQF
Cooperate to test and apply common concepts developed at European level with the aim to achieve a spreading at the level of the actors “on the ground”
Examples of activities
The LdV NA agreed that no distinction should be made between different Partnership types in LdV, in order to keep the application simple. The single Partnership type can however cover a lot of different activities. They can be centred on the trainees and their skills-development, they can address the qualification of teachers and trainers, exchange of experiences, mutual learning or even involve the institutional and/or VET field level. They can cover for example:
· Exchanging teaching staff and/or trainees
- application of common training contents in VET institutions
- exchange of staff and trainees involved in project activities
- active cooperation between teacher, trainers and trainees
· Producing something in common
- making of technical objects, constructions, tangible products
- integration of theory and practice
- active cooperation between teacher, trainers and trainees
· Cooperating on specific subjects
- common work on training contents and topics, European dimension included
- integration of theory and practice
- exchange and transfer of experience and good practice in training methods and contents
- common development of teaching and training methods
· Cooperating within a VET-field or economic sector
- common work on training contents and topics, European dimension included
- exchange and transfer of experience and good practice in training methods and contents
- common development of teaching and training methods
- exchange of staff and trainees involved in project activities
Results / outcome
LdV Partnership will produce an outcome or results which allow later dissemination and further application of the results of the cooperation. This can be descriptive or tangible, take the form of a common report, a conference, a CD, a tangible product worked out by trainees, a training concept in a specific VET field, ...etc. The partnership results will be delivered with the final report and their quality assessed for the payment of the final balance.
It is not sufficient that a partner just organises a special event concerning the subject and exchanges the report with the partners without any mobilities. It is important that a true and active cooperation takes place between the partners on the subject covered by the partnership.
Possible partners
It is important to note that the partners in an LdV partnership are not limited to VET schools. The participation of other stakeholders such as enterprises or social partners has, on the contrary, to be encouraged, in order to achieve the goal of increasing the quality of training as well as the link between training content and labour market needs. Possible partners can thus be VET institutions, training organisations, enterprises, social partners, decision makers, stakeholders, associations, economic sector representatives.
Conditions
1. duration
LdV partnerships have a duration of 2 years.
2. size of partnership
They must have at least 3 partners from 3 different countries, at least one of which is an EU Member State.
3. level of grants
The grant will be paid as a flat-rate amount. The level of the grant is based on the number of “mobilities” which will at least be realised in the period of the partnership by each of the partners. It is clear that the main objective of the partnership is not the mobility itself but the content work developed between the partners. The mobilities constitute the indicator for fixing the grant level and cannot be compared to the traditional LdV mobility projects.
The Committee for the Lifelong Learning Programme has decided to align the maximum flat-rate grant amounts for LdV Partnership to Comenius partnership grant levels:
– For minimum 4 mobilities per partner => 10.000 Euro per partner.
– For minimum 8 mobilities per partner => 15.000 Euro per partner
– For minimum 12 mobilities per partner => 20.000 Euro per partner
– For minimum 24 mobilities per partner => 25.000 Euro per partner
Any revision of the minimum numbers of mobilities should be agreed between the three sub-programmes, Leonardo, Comenius and Grundtvig.
The National Agencies will fix the national levels for the grants paid to the partners from their countries respecting the maximum limits foreseen.
The LdV NA have agreed not to apply National Priorities to LdV Partnerships.
Selection process
The LLP Committee also endorsed the principle of applying the same selection procedure for LdV partnerships as for Comenius and Grundtvig, i.e. based on the new method of a quality assessment only in the country of the coordinating organisation. As stated above, LdV NA agreed not to apply national priorities because this would have the consequence of a second assessment round on national priorities in the respective NA
It is of great importance that common standards for evaluation will be fixed and applied by all National Agencies. The experts evaluating the proposals must apply the same guidelines and the same marking system. This is necessary to ensure that all applications are assessed on the basis of the same criteria in all participating countries. Mutual confidence on the respective assessments is very important, because they will have an influence on the partner institutions benefiting from a grant in the different countries. The selection process must be as transparent as possible and mutual information between NA must be ensured.
The details of the selection procedure and the underlying principles will be defined in a separate NA working group covering Comenius, Leonardo da Vinci and Grundtvig.
Budget available for partnership actions
Partnerships will be financed within the available budget for decentralised actions: NA1 procedure (mobility and partnerships) and NA2 procedure (transfer of innovation). The distribution of the budget between the NA1 and NA2 and between the participating countries will be decided by the LLP Committee. On the whole, LdV decentralised actions will profit from an increase of around 9 % compared to 2007 (total of approx. 226 million including Turkey and the EEA countries).
In order not to penalise the traditional LdV actions (mobility and transfer of innovation projects), the LdV NA propose to use in the first year of this new action only the “fresh money”, i.e. to broadly use the foreseen budget increase for decentralised LdV actions (NA 1 and NA 2) for financing partnerships in 2008.
In order to ensure a critical mass of available budget in the participating countries, it is recommended that between 5 and 10 % of the NA 1 budget should be reserved for partnerships in each country.
Coherence and complementarity within LLP
A common NA-Commission working group representing Leonardo da Vinci, Comenius and Grundtvig has been established so as to ensure the consistency and complementarity across the partnership actions of the three programmes. This is also important in order to ensure that the LLP is promoted as an integrated programme. The first tasks of the working group will be to specify the new selection procedure, develop the different application forms, agree on common eligibility and award criteria, develop the checklists, and follow-up the process of developing and implementing the new procedures.
Delectati-va cu !
A Leonardo da Vinci Partnership is a framework for small-scale cooperation activities between organisations working in the field of vocational education and training ("VET") which will be working on themes of mutual interest to the participating organisations. Projects can focus more on the active participation of trainees, while others will concentrate on the cooperation between teachers, trainers or VET-professionals. The cooperation may not only include VET schools or institutions but also enterprises, social partners or other VET stakeholders. They can cooperate at national, regional or local level, but also at sector level, such as within VET-fields or economic sectors.
Partnership projects will fill a gap in the existing Leonardo da Vinci actions, i.e. the pure mobility projects and the bigger transfer of innovation projects, as they allow for cooperation in VET beyond mobility activities without, however, demanding large scale cooperation involving big budgets as in the Transfer of Innovation. Partnerships could also be used to continue to cooperate on results achieved in a previous project or be a first step towards a mobility of transfer of innovation project.
Partnerships are an excellent way of enabling peer learning activities for the use of common tools as described in the Helsinki Communiqué, such as transparency, EQF, ECVET, quality assurance, excellence of skills, competences for key sectors.
Aims and Objectives – topics for co-operation
LdV Partnerships follow the objectives of the LdV programme as set out in Article 15.1 of the Programme Decision, which reflect the general political goals of VET policy at European level. This includes the objectives linked to the Copenhagen process and the Helsinki declaration. The main priorities for VET as they have been reviewed in the Helsinki Communiqué in December 2006 set an excellent framework for LdV partnerships:
Improving the attractiveness and quality of VET
Development and implementation of common tools for VET
Strengthening mutual learning
Taking all stakeholders on board.
The priorities for LdV-Partnerships in the draft call for proposals 2008-2010, such as presented to the Committee for its meeting on 12 June 2007, address the two following topics:
- cooperation between VET institutions, enterprises, and/or social partners
- cooperation between VET stakeholders at national, regional and local level or at sector level to ensure their active involvement in the implementation of the Copenhagen process, as foreseen in the Helsinki communiqué.
More specifically, LdV partnerships will be differentiated from the partnership actions in the Comenius and Grundtvig programme on the basis of the content of the activities, which have to be clearly VET related. A second particularity of LdV partnership will be the strive towards the opening towards other stakeholders than just VET schools, such as enterprises, social partners, regional, local or even national decision makers.
The following examples of topics which could be covered within a LdV partnership are based on the Helsinki communiqué reflecting present priority topics in common VET policy:
Development of guidance and advice on VET;
Opening VET to flexible pathways and create better conditions for transition to working life;
Reinforce or create closer links of VET with working life;
Promoting the recognition of non-formal and informal learning;
Responding to the needs of the labour market, particularly of SMEs, anticipation of skills needed in labour market;
Improve the qualification of teachers and trainers;
Support the implementation of Quality assurance in VET
Cooperate in the area of transparency of VET systems (i.e. ECVET, EQF, Europass…)
Support the development of national qualifications frameworks in relation to EQF
Cooperate to test and apply common concepts developed at European level with the aim to achieve a spreading at the level of the actors “on the ground”
Examples of activities
The LdV NA agreed that no distinction should be made between different Partnership types in LdV, in order to keep the application simple. The single Partnership type can however cover a lot of different activities. They can be centred on the trainees and their skills-development, they can address the qualification of teachers and trainers, exchange of experiences, mutual learning or even involve the institutional and/or VET field level. They can cover for example:
· Exchanging teaching staff and/or trainees
- application of common training contents in VET institutions
- exchange of staff and trainees involved in project activities
- active cooperation between teacher, trainers and trainees
· Producing something in common
- making of technical objects, constructions, tangible products
- integration of theory and practice
- active cooperation between teacher, trainers and trainees
· Cooperating on specific subjects
- common work on training contents and topics, European dimension included
- integration of theory and practice
- exchange and transfer of experience and good practice in training methods and contents
- common development of teaching and training methods
· Cooperating within a VET-field or economic sector
- common work on training contents and topics, European dimension included
- exchange and transfer of experience and good practice in training methods and contents
- common development of teaching and training methods
- exchange of staff and trainees involved in project activities
Results / outcome
LdV Partnership will produce an outcome or results which allow later dissemination and further application of the results of the cooperation. This can be descriptive or tangible, take the form of a common report, a conference, a CD, a tangible product worked out by trainees, a training concept in a specific VET field, ...etc. The partnership results will be delivered with the final report and their quality assessed for the payment of the final balance.
It is not sufficient that a partner just organises a special event concerning the subject and exchanges the report with the partners without any mobilities. It is important that a true and active cooperation takes place between the partners on the subject covered by the partnership.
Possible partners
It is important to note that the partners in an LdV partnership are not limited to VET schools. The participation of other stakeholders such as enterprises or social partners has, on the contrary, to be encouraged, in order to achieve the goal of increasing the quality of training as well as the link between training content and labour market needs. Possible partners can thus be VET institutions, training organisations, enterprises, social partners, decision makers, stakeholders, associations, economic sector representatives.
Conditions
1. duration
LdV partnerships have a duration of 2 years.
2. size of partnership
They must have at least 3 partners from 3 different countries, at least one of which is an EU Member State.
3. level of grants
The grant will be paid as a flat-rate amount. The level of the grant is based on the number of “mobilities” which will at least be realised in the period of the partnership by each of the partners. It is clear that the main objective of the partnership is not the mobility itself but the content work developed between the partners. The mobilities constitute the indicator for fixing the grant level and cannot be compared to the traditional LdV mobility projects.
The Committee for the Lifelong Learning Programme has decided to align the maximum flat-rate grant amounts for LdV Partnership to Comenius partnership grant levels:
– For minimum 4 mobilities per partner => 10.000 Euro per partner.
– For minimum 8 mobilities per partner => 15.000 Euro per partner
– For minimum 12 mobilities per partner => 20.000 Euro per partner
– For minimum 24 mobilities per partner => 25.000 Euro per partner
Any revision of the minimum numbers of mobilities should be agreed between the three sub-programmes, Leonardo, Comenius and Grundtvig.
The National Agencies will fix the national levels for the grants paid to the partners from their countries respecting the maximum limits foreseen.
The LdV NA have agreed not to apply National Priorities to LdV Partnerships.
Selection process
The LLP Committee also endorsed the principle of applying the same selection procedure for LdV partnerships as for Comenius and Grundtvig, i.e. based on the new method of a quality assessment only in the country of the coordinating organisation. As stated above, LdV NA agreed not to apply national priorities because this would have the consequence of a second assessment round on national priorities in the respective NA
It is of great importance that common standards for evaluation will be fixed and applied by all National Agencies. The experts evaluating the proposals must apply the same guidelines and the same marking system. This is necessary to ensure that all applications are assessed on the basis of the same criteria in all participating countries. Mutual confidence on the respective assessments is very important, because they will have an influence on the partner institutions benefiting from a grant in the different countries. The selection process must be as transparent as possible and mutual information between NA must be ensured.
The details of the selection procedure and the underlying principles will be defined in a separate NA working group covering Comenius, Leonardo da Vinci and Grundtvig.
Budget available for partnership actions
Partnerships will be financed within the available budget for decentralised actions: NA1 procedure (mobility and partnerships) and NA2 procedure (transfer of innovation). The distribution of the budget between the NA1 and NA2 and between the participating countries will be decided by the LLP Committee. On the whole, LdV decentralised actions will profit from an increase of around 9 % compared to 2007 (total of approx. 226 million including Turkey and the EEA countries).
In order not to penalise the traditional LdV actions (mobility and transfer of innovation projects), the LdV NA propose to use in the first year of this new action only the “fresh money”, i.e. to broadly use the foreseen budget increase for decentralised LdV actions (NA 1 and NA 2) for financing partnerships in 2008.
In order to ensure a critical mass of available budget in the participating countries, it is recommended that between 5 and 10 % of the NA 1 budget should be reserved for partnerships in each country.
Coherence and complementarity within LLP
A common NA-Commission working group representing Leonardo da Vinci, Comenius and Grundtvig has been established so as to ensure the consistency and complementarity across the partnership actions of the three programmes. This is also important in order to ensure that the LLP is promoted as an integrated programme. The first tasks of the working group will be to specify the new selection procedure, develop the different application forms, agree on common eligibility and award criteria, develop the checklists, and follow-up the process of developing and implementing the new procedures.
Delectati-va cu !
SEMNAREA „CADRULUI STRATEGIC NAŢIONAL DE REFERINŢĂ 2007-2013”
Joi, 12 iulie 2007, Primul Ministru al României, Călin Popescu-Tariceanu, şi Comisarul european pentru Politică Regională, Danuta Hübner, vor semna la Bucureşti Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, document pe baza căruia Comisia Europeană alocă României 19,21 mld Euro finanţare din Fondurile Structurale şi de Coeziune în perioada 2007-2013.
Din cei 19,67 mld Euro Fonduri Structurale şi de Coeziune pentru România, 19,21 mld Euro sunt alocaţi pentru Obiectivul „Convergenţă” şi 0,46 mld Euro pentru Obiectivul „Cooperare teritorială europeană”. Cofinanţarea naţională pentru Obiectivul „Convergenţă” este estimată la aproximativ 5,53 mld Euro, constituită atât din surse publice (77% din totalul cofinanţării), cât şi din surse private (23%).
CSNR este documentul strategic care stabileşte priorităţile de intervenţie pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune, având ca obiectiv general reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015. CSNR face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, şi priorităţile la nivel european - Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită.
Documentul cuprinde alocările anuale indicative şi lista Programelor Operaţionale prin care se vor investi Instrumentele Structurale alocate Obiectivului Convergenţă. Pornind de la situaţia socio-economică actuală şi de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale României, priorităţile identificate în CSNR se referă la:
Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene
Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti
Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România
Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente
Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate
Comisia Europeană a adoptat în data de 25 iunie decizia cu privire la „Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013” (CSNR) al României. Pentru a marca acest eveniment, Comisarul european pentru Politică Regională, Danuta Hubner, va participa la deschiderea conferinţei „Fondurile Structurale şi de Coeziune pentru România”, organizată de Ministerul Economiei şi Finanţelor la Hotel J.W. Marriott, în perioada 12-13 iulie.
România este cel de-al 15-lea din cele 27 de State Membre UE care finalizează negocierile acestui document strategic naţional. Documentele de programare (CSNR şi Programele Operaţionale) au fost transmise la Comisia Europeană spre negociere la începutul acestui an. Aprobarea CSNR este o condiţie prealabilă pentru adoptarea Programelor Operaţionale, implementarea acţiunilor strategice prevăzute în CSNR şi accesarea efectivă a Instrumentelor Structurale realizându-se prin intermediul Programelor Operaţionale. Aceste Programe sunt în
stadiul final de negociere cu Comisia Europeană, primele patru dintre ele urmând să fie aprobate în perioada imediat următoare.
Anexat este prezentată o sinteză a CSNR. Versiunea integrală a documentului în limba engleză, în forma aprobată de Comisia Europeană, poate fi consultată şi descărcată de pe website-ul MEF: http://www.mfinante.ro, secţiunea „Asistenţa UE”.
Persoane de contact:
Ministerul Economiei şi Finanţelor, Tel: 0741 267 463, e-mail: ioana.cismasu@mfinante.ro
Reprezentanta Comisiei Europene in România, Tel: 0724 232 197, email: daniela.rosca@ec.europa.eu
Din cei 19,67 mld Euro Fonduri Structurale şi de Coeziune pentru România, 19,21 mld Euro sunt alocaţi pentru Obiectivul „Convergenţă” şi 0,46 mld Euro pentru Obiectivul „Cooperare teritorială europeană”. Cofinanţarea naţională pentru Obiectivul „Convergenţă” este estimată la aproximativ 5,53 mld Euro, constituită atât din surse publice (77% din totalul cofinanţării), cât şi din surse private (23%).
CSNR este documentul strategic care stabileşte priorităţile de intervenţie pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune, având ca obiectiv general reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015. CSNR face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, şi priorităţile la nivel european - Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită.
Documentul cuprinde alocările anuale indicative şi lista Programelor Operaţionale prin care se vor investi Instrumentele Structurale alocate Obiectivului Convergenţă. Pornind de la situaţia socio-economică actuală şi de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale României, priorităţile identificate în CSNR se referă la:
Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene
Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti
Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România
Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente
Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate
Comisia Europeană a adoptat în data de 25 iunie decizia cu privire la „Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013” (CSNR) al României. Pentru a marca acest eveniment, Comisarul european pentru Politică Regională, Danuta Hubner, va participa la deschiderea conferinţei „Fondurile Structurale şi de Coeziune pentru România”, organizată de Ministerul Economiei şi Finanţelor la Hotel J.W. Marriott, în perioada 12-13 iulie.
România este cel de-al 15-lea din cele 27 de State Membre UE care finalizează negocierile acestui document strategic naţional. Documentele de programare (CSNR şi Programele Operaţionale) au fost transmise la Comisia Europeană spre negociere la începutul acestui an. Aprobarea CSNR este o condiţie prealabilă pentru adoptarea Programelor Operaţionale, implementarea acţiunilor strategice prevăzute în CSNR şi accesarea efectivă a Instrumentelor Structurale realizându-se prin intermediul Programelor Operaţionale. Aceste Programe sunt în
stadiul final de negociere cu Comisia Europeană, primele patru dintre ele urmând să fie aprobate în perioada imediat următoare.
Anexat este prezentată o sinteză a CSNR. Versiunea integrală a documentului în limba engleză, în forma aprobată de Comisia Europeană, poate fi consultată şi descărcată de pe website-ul MEF: http://www.mfinante.ro, secţiunea „Asistenţa UE”.
Persoane de contact:
Ministerul Economiei şi Finanţelor, Tel: 0741 267 463, e-mail: ioana.cismasu@mfinante.ro
Reprezentanta Comisiei Europene in România, Tel: 0724 232 197, email: daniela.rosca@ec.europa.eu
sâmbătă, 7 iulie 2007
Din Raportul Miclea privinda starea actuală a învăţământului românesc
Caracteristicile principale ale acestei structuri sunt următoarele:
1.1.2 Statul va asigura un învăţământ generalizat şi gratuit timp de 13 ani, de la clasa pregătitoare, până la sfârşitul liceului. Accesul în învăţământul liceal e garantat pentru toţi cei care doresc, în condiţiile în care UE estimează că din 2010 doar 15% dintre noile ocupaţii vor solicita doar absolvirea unei forme de învăţământ obligatoriu.
1.1.3 Învăţământul obligatoriu se păstrează la 10 ani [clasa pregătitoare (1) + învăţământ primar (4) + învăţământ gimnazial (5)] şi se organizează în acelaşi tip de unitate de învăţământ. Şcolarizarea obligatorie se încheie la 16 ani, vârstă la care tinerii pot intra pe piaţa muncii, conform legislaţiei în vigoare. Se desfiinţează şcoala de arte şi meserii şi se promovează trei tipuri de licee: teoretic, tehnologic şi vocaţional, iar statul îşi asumă, în strânsă cooperare cu familia, toate responsabilităţile în realizarea educaţiei timpurii.
1.1.4 La finalul ciclului primar şi al învăţământului obligatoriu, elevii vor fi evaluaţi la nivel naţional. Funcţia acestor evaluări este de a diagnostica eficienţa şi calitatea sistemului de învăţământ, nu de a face selecţia elevilor (nu vor exista admişi sau respinşi, ci un anumit punctaj care să semnifice măsura în care elevul a dobândit competenţele unui nivel de şcolarizare). Absolventul de învăţământ obligatoriu va primi o diplomă şi un supliment la diplomă care să specifice competenţele pe care le posedă şi nivelul lor de realizare.
1.1.5 În baza unor standarde naţionale riguroase de asigurare a calităţii, liceele vor dobândi autonomie în stabilirea numărului de locuri şi a procedurilor de admitere. Statul va controla respectarea standardelor de calitate şi va finanţa integral costurile şcolarizării tuturor elevilor admişi la liceu. Liceele de calitate vor atrage mai mulţi elevi, deci mai mulţi bani, după principiul: finanţarea urmează elevul. Se creează mecanismul prin care banul public se alocă acolo unde este calitate şi se induce o competiţie benefică între licee.
1.1.6 Examenul de bacalaureat va verifica gradul de dezvoltare a competenţelor
cheie şi specifice (pe profiluri de licee).
Din analiza cadrului european al competenţelor cheie pentru educaţia permanentă şi a altor documente relevante, considerăm că următoarele opt competenţe cheie trebuie să devină ţinte ale şcolarizării:
1. Competenţe de comunicare în două limbi de circulaţie internaţională si în limba maternă;
2. Competenţe fundamentale de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
3. Competenţe digitale (de utilizare a tehnologiei informaţiei pentru cunoaştere şi rezolvarea de probleme);
4. Competenţe axiologice sau de valorizare (necesare pentru participarea activă şi responsabilă la viaţa socială);
5. Competenţe pentru managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră;
6. Competenţe antreprenoriale;
7. Competenţe de expresie culturală;
8. Competenţe de a învăţa pe tot parcursul vieţii.
Odată asumat sistemul competenţelor cheie, se poate introduce maximă coerenţă în sistemul de învăţământ.
Curriculumul va fi derivat din aceste competenţe, manualele vor fi evaluate în funcţie de capacitatea lor de a promova aceste competenţe, predarea profesorilor – de măsura în care le dezvoltă, iar elevii – în funcţie de măsura în care au dobândit competenţele menţionate la niveluri specifice pentru fiecare ciclu de studiu. Fiecare disciplină şi proiectele interdisciplinare vor fi judecate nu prin cantitatea de informaţii pe care o transmit, ci prin contribuţia la formarea competenţelor menţionate.
Scoala va trebui să stimuleze şi să ghideze participarea activă a elevilor la viaţa comunităţii prin implicarea lor în programe comunitare, activităţi de voluntariat, grupuri de suport, asistenţă socială, parteneriate cu ONG-uri. Şcoala însăşi poate crea propriile ONG-uri dacă doreşte să stimuleze antreprenoriatul social al elevilor. Măsura în care o şcoală va reuşi să-şi asume aceste noi funcţii va deveni un indicator fundamental al capacităţii sale instituţionale şi un atu esenţial pe piaţa de servicii educaţionale.
Pentru a avea o resursă umană de calitate în educaţie, următoarele măsuri sunt necesare şi urgente:
1. Creşterea substanţială a salarizării corelată cu creşterea pretenţiilor faţă de prestaţia didactică. Aşa cum relevă un studiu al Băncii Mondiale, salariul mediu al unui profesor în ţările OECD este de 1,31 din PIB/locuitor pe când în România este de doar 0.95 din PIB/locuitor. O creştere de 0,36 unităţi de PIB/locuitor este urgentă, dacă dorim să atragem resurse umane de calitate pentru cariera didactică şi să avem performanţe cel puţin la nivelul mediei OECD. Altfel, cariera didactică va deveni o opţiune reziduală: decid să devină profesori doar cei care nu au o altă opţiune mai bună. Salarii mai mari înseamnă însă şi muncă mai multă. Acum avem cel mai scurt an şcolar din UE şi cele mai puţine ore de predare! Aşadar,creşterea salariilor trebuie condiţionată de creşterea cantităţii şi calităţii prestaţiei didactice.
2. Creşterea calităţii formării iniţiale şi continue. Statul trebuie să impună standarde riguroase pentru cariera didactică. Menţionăm câteva pe care le socotim foarte importante. Pot urma cursuri de formare în cariera didactică doar studenţii integralişti; pot accede la definitivat doar cei care au media de licenţă minimum 7. Vor putea deveni profesori cu gradul II sau I doar cei care vor avea cel puţin masterat didactic. Cariera didactică nu se va încheia cu gradul I, ci vor fi identificate noi grade de excelenţă. Ministerul Educaţiei va stabili standarde riguroase pentru furnizorii de formare iniţială şi continuă. El se va comporta ca principalul finanţator al cursurilor de formare şi ca principalul angajator al absolvenţilor acestor cursuri, ca atare va finanţa doar acele cursuri şi acele instituţii care respectă cerinţele de calitate.
3. Profesionalizarea carierei manageriale în învăţământul preuniversitar. Vor putea deveni manageri de şcoli sau inspectori doar cei care vor avea un masterat în managementul unităţilor şcolare. Managementul educaţional va deveni o carieră, nu o funcţie temporar ocupată de un profesor.
Stimularea şcolilor şi universităţilor pentru a deveni centre de educaţie permanentă ale adulţilor. Orice şcoală, indiferent de comunitatea în care este localizată, trebuie să devină un centru de resurse multimedia pentru învăţare. Personalul didactic ar urma să-şi asume roluri de îndrumare a învăţării individuale. Finanţarea unor astfel de activităţi se realizează din resurse publice, private şi personale. Universităţile nu mai pot funcţiona urmând o orientare strict elitistă. Programele de formare continuă sunt cu atât mai necesare în perspectiva declinului demografic.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
